1 Cînd a fost Avram în vîrstã de nouãzeci ºi nouã ani, Domnul i S`a aratat, ºi i -a zis: ,,Eu sînt Dumnezeul Cel atotputernic. Umblã înaintea Mea, ºi fii fãrã prihanã.
2 Voi face un legãmînt între Mine ºi tine, ºi te voi înmulþi nespus de mult``.
3 Avram s`a aruncat cu faþa la pãmînt; ºi Dumnezeu i -a vorbit astfel:
4 ,,Iatã legãmîntul Meu, pe care -l fac cu tine: vei fi tatãl multor neamuri.
5 Nu te vei mai numi Avram; ci numele tãu va fi Avraam; cãci te fac tatãl multor neamuri.
6 Te voi înmulþi nespus de mult; voi face din tine neamuri întregi; ºi din tine vor ieºi împãraþi.
7 Voi pune legãmîntul Meu între Mine ºi tine ºi sãmînþa ta dupã tine din neam în neam; acesta va fi un legãmînt vecinic, în puterea cãruia, Eu voi fi Dumnezeul tãu ºi al seminþei tale dupã tine.
8 Þie, ºi seminþei tale dupã tine, îþi voi da þara în care locuieºti acum ca strãin, ºi anume îþi voi da toatã þara Canaanului în stãpînire vecinicã; ºi Eu voi fi Dumnezeul lor.``
9 Dumnezeu a zis lui Avraam: ,,Sã pãzeºti legãmîntul Meu, tu ºi sãmînþa ta dupã tine, din neam în neam.
10 Acesta este legãmîntul Meu pe care sã -l pãziþi între Mine ºi voi, ºi sãmînþa ta dupã tine: tot ce este de parte bãrbãteascã între voi sã fie tãiat împrejur.
11 Sã vã tãiaþi împrejur în carnea prepuþului vostru: ºi acesta sã fie semnul legãmîntului dintre Mine ºi voi.
12 La vîrsta de opt zile, orice copil de parte bãrbãteascã dintre voi sã fie tãiat împrejur, neam dupã neam: fie cã este rob nãscut în casã, fie cã este cumpãrat cu bani dela vreun strãin, care nu face parte din neamul tãu.
13 Va trebui tãiat împrejur atît robul nãscut în casã cît ºi cel cumpãrat cu bani; ºi astfel legãmîntul Meu sã fie întãrit în carnea voastrã ca un legãmînt vecinic.
14 Un copil de parte bãrbãteascã netãiat împrejur în carnea prepuþului lui, sã fie nimicit din mijlocul neamului sãu: a cãlcat legãmîntul Meu.``
15 Dumnezeu a zis lui Avraam: ,,Sã nu mai chemi Sarai pe nevastã-ta Sarai; ci numele ei sã fie Sara.
16 Eu o voi binecuvînta, ºi îþi voi da un fiu din ea; da, o voi binecuvînta, ºi ea va fi mama unor neamuri întregi; chiar împãraþi de noroade vor ieºi din ea.``
17 Avraam s`a aruncat cu faþa la pãmînt ºi a rîs, cãci a zis în inima lui: ,,Sã i se mai nascã oare un fiu unui bãrbat de o sutã de ani? ªi sã mai nascã oare Sara la nouãzeci de ani?``
18 ªi Avraam a zis lui Dumnezeu: ,,Sã trãiascã Ismael înaintea Ta!``
19 Dumnezeu a zis: ,,Cu adevãrat, nevastã-ta Sara îþi va naºte un fiu; ºi -i vei pune numele Isaac. Eu voi încheia legãmîntul Meu cu el, ca un legãmînt vecinic pentru sãmînþa lui dupã el.
20 Dar ºi cu privire la Ismael te-am ascultat. Iatã, îl voi binecuvînta, îl voi face sã creascã, ºi îl voi înmulþi nespus de mult; doisprezece voievozi va naºte, ºi voi face din el un neam mare.
21 Dar legãmîntul meu îl voi încheia cu Isaac, pe care þi -l va naºte Sara la anul pe vremea aceasta.``
22 Cînd a isprãvit de vorbit cu el, Dumnezeu S`a înãlþat dela Avraam.
23 Avraam a luat pe fiul sãu Ismael, pe toþi ceice se nãscuserã în casa lui, ºi pe toþi robii cumpãraþi cu bani, adicã pe toþi cei de parte bãrbãteascã dintre oamenii din casa lui Avraam, ºi le -a tãiat împrejur carnea prepuþului, chiar în ziua aceea, dupã porunca, pe care i -o dãduse Dumnezeu.
24 Avraam era în vîrstã de nouãzeci ºi nouã de ani, cînd a fost tãiat împrejur în carnea prepuþului sãu.
25 Fiul sãu Ismael era în vîrstã de treisprezece ani, cînd a fost tãiat împrejur în carnea prepuþului sãu.
26 Avraam ºi fiul sãu Ismael au fost tãiaþi împrejur chiar în ziua aceea.
27 ªi toþi oamenii din casa lui: robi nãscuþi în casa lui, sau cumpãraþi cu bani dela strãini, au fost tãiaþi împrejur împreunã cu el.